Pentru ca esti departe…Si acolo departe ai nevoie de ceva care sa te faca sa apartii…Pentru ca ai obosit sa nu apartii nimanui…Si indiferent de luminile orasului sau farmecul masutelor aliniate in bataia vintului pe strazile nostalgiei imperiului..seara cand ajungi acasa ai nevoie de cuvinte…Si mai presus de toate pentru ca eu vreau sa ai nevoie de cuvintele mele…Pentru tine…Si pentru ca EI n-o sa stie niciodata cine, cum, cand si in ce fel asfel ca vom fi aparati de propria poveste…pentru tine printzesa:………………………………………………………………………………………………………………….se trezise devreme in dimineata aceea si pentru o fractiune de secunda se gandi sa nu plece invcand cele mai serioase motive care se prabuseau unul dupa altul in timp ce,.

nemaiavand rabdare sa astepte liftul fugea pe scari spre masina.Auzi, sa nu plece…Isi mai luase un tricou in afara de cel pe care-l purta, sapca, telefonul si toate cdurile. - Despre ce e vorba? intrebase ea intr-unul din primele mesaje pe care i le-a trimis iar el isi amintea foarte bine frica ce l-a cuprins cind a vazut mesajul.Frica de ridicol si de a fi refuzat, aceasta frica ii paraliza vointa si nu de multe ori a renuntat alimentandu-si astfel resemnat rezevorul de regrete.Ce sa-I spuna? Ca vazuse o poza si ca poza aia trezise in el toate amintirile lucruilor frumoase care ar fi putut sa i se intample?cine mai crede in ziua de azi asa ceva si nu te pune la zidul “vrajelii ieftine”?Sa nu sune?Nu, asta se mai intamplase si in trecut si stia bine ca nu era cea mai buna solutie.Cu o mana tragea de volan si cu cealalta, inundat de inconstienta linistita a omului plecat pe un drum fara intoarcere forma numarul timp in care nu se gandea la conversatia ce avea sa urmeze ci la aceleasi intrebari pe care si le tot punea de cateva zile.Forma numarul dar renunta brusc realizand ca se afla intr-un trafic infernal si putea distruge un discurs care si-asa se incapatina sa nu capet nici o forma.Nu mai stia ce se intimplase intre momentul in care formase a doua oara si vocea ei care ii spuse: - Ar fi o singura problema…Intre noi sunt cinci sute de kiometri distanta.Acum zambea pentru ca masina gonea irezistibil si el trecuse de kilomtrul 100.

Isi mai amintea doar caldura infernala de pe strada pe care el facea un numar inconstient dar exact de pasi inainte si inapoi in timp ce incerca sa o convinga de adevarul celor rostite si cu mintea paralizata de idea refuzului.Dar ea nu il refuza.Avea o voce moale care se forma in timp ce asculta si apoi inevitabil se transforma in sunet pentru ca brusc sa se opreasca si sa lase conversatia in suspans.El s-a obisnuit mai greu cu asta si de multe ori in interminabilele convorbiri ce aveau sa urmeze avea senzatia ca ea a inchis sau s-a interrupt.Dar ea nu inchidea.El o intreba:- Mai esti acolo?iar ea raspundea afirmativ cu aerul unei printese rasfatate usor atinsa de idea ca i se pune cuvantul princiar la indoiala.La inceput si-au scris mesaje.Era o forma delicata de a nu o deturna de la invatat.In scurt timp el a incalcat acest consemn si a inceput sa o sune o data pe zi seara la ora noua.Vorbeau orice avea legatura cu ei doi, cu felul in care se cunoscusera, vorbeau mult ore pina cand companiile de telefonie le intrerupeau convorbirile si ii trezezau din boala dulce a nedespartirii.Vorbeau ca sa se cunoasca pentru cand aveau sa se cunoasca cu adevarat si se minunau ca doi copii in fata destinului care pe el il facuse sa formeze numarul si pe ea sa-l asculte .Vorbeau pentru toate clipele de singuratate pe care le traisera in diverse colturi ale vietii lor lipsiti de curajul de a lupta cu toate acele momente.Vorbeau si nu se mai saturau fara sa-si puna problema ca sunt doar doua voci care nu s-au aflat niciodata fata in fata ci mai degraba cu siguranta ca atunci cand se vor vedea va fi la fel de frumos .In sfarsit vorbeau pentru ca nu mai puteau altfel iar ritualul orei noua seara fu curand incalcat de marunte alte convorbiri telefonice care sa conecteze doua suflete fara rabdare.Dupa 3oo dekilometri el incepuse sa simta emotiile care cresteau in masina si zambetul de pe fata lasase loc unei expresii copilaresti de concentrare.Incerca sa se bucure de peisaj dar fericirea momentului

vama veche,pink floyd,Omul cu sobolani,Alternosfera,M.C.R,Implant pentru refuz,Panic at the disco,Suie Paparude,Luna amara,Guns'n'Roses,Led Zeppelin ,the Coasters,Blonde redhead, Bjork ,Damian Marley,Lauryn Hill,veritasaga,Cumicu,Estradda and many more:)

the simpsons ,american pie(hmm mai ales primele si betahouse),HOme alone,Le Fabuleux Destin d'Amélie Poulain,DEath proof...:-??

saturday night live,celebrity death match, Married with children ,Simpsons ,South park

Torturati-l pe artist, Fleur du mal, Portocala mecanica,Cu ochii larg inchisi , Plansul lui Nietzsche

Numai ziua de poimâine îmi apartine. Unii se nasc postum.